Poate nu doar romanilor, ci oricui i-ar fi greu sa creada, la un moment dat, ca poate primi ceva fara sa ofere ceva in schimb sau sa plateasca. De 16 ani, Hanspeter Adank, presedintele fundatiei elvetiene Hilfe fur Rumanien si a Asociatiei umanitare HILF-RO, se implica in activitati umanitare cu precadere in zona Apusenilor si a adus in Romania o filosofie de viata si un angajament care multora li se pare providential.

Domnule Adank, una dintre primele intrebari pe care vi le pun romanii atunci cand aud despre activitatea dvs. este "De ce faceti toate acestea pentru noi"?, chiar si "Ce aveti de castigat"?
Activitatea mea din Romania are numai un caracter umanitar. Pentru mine personal nu am nici un castig material. Pot spune insa ca profit din plin de ospitalitatea romaneasca.

O alta intrebare este daca sunteti platit pentru activitatea dvs.
Nu castig nimic din punct de vedere material pentru ceea ce fac in Romania, chiar suport unele cheltuieli din veniturile personale. Munca mea nu se limiteaza doar la vizitele in Romania. Activitatea principala consta in pregatiri, adunarea materialului potrivit, cautarea de sponsori si sustinatori pe care sa ii convingem de importanta a ceea ce facem. Fara sustinerea lor generoasa nu am putea intreprinde aceste proiecte ambitioase

Ati spus in numeroase randuri ca ati fost dezamagit de Romania. Ce va face sa reveniti aici?
Cu siguranta ca am trecut prin multe dezamagiri in Romania. Insa acest aspect trebuie privit diferentiat. Aceste dezamagiri mi-au fost cauzate de politicieni sau de cei din administratie. Oamenii de rand nu m-au intristat, sau au fost cazuri izolate. Pot spune cu sinceritate ca ma intreb si eu de multe ori de ce revin. Saracia care este prezenta inca mai ales in randul populatiei rurale ma motiveaza sa-i ajut pe aceia care au cea mai mare nevoie de ajutor. Atentia mea se indreapta asupra celor care sunt impinsi la marginea societatii, care au trait o viata in renuntari si care acum ajung sa fie uitati. Acest lucru trebuie sa inceteze. Iar puterea mi-o dau acele situatii fara speranta pe care le intalnesc adesea, cu ocazia vizitelor pe care le fac la oamenii care beneficiaza de ajutorul oferit prin Spitex-urile administrate de Hilf-Ro.

Vi s-a cerut in multe cazuri ajutorul. Oferiti ajutor si unor persoane particulare?
Nu este intrutotul exact. Oamenii buni si cinstiti sunt umili, retinuti si se rusineaza sa ceara ceva. In cele mai multe cazuri, eu sunt cel care vine cu o propunere de a oferi ajutorul. De principiu, ofer sprijinul numai institutiilor publice. Prin functionarea celor 10 unitati de ingrijire la domiciliu HILF-RO ofera ajutor oamenilor in mod nemijlocit. Acest ajutor este foarte eficient, acestuia adaugandu-i-se faptul ca 13 oameni au un loc de munca.

Ati fost ingrijit in Romania la Urgenta, in Cluj, cu materiale aduse din Elvetia. Ce ati simtit atunci?
In cei 16 ani de cand vin in Romania am fost o data si bolnav. Am fost ingrijit exemplar. A fost linistitor ca aparatura de spital cu care am fost ingrijit era aproape in totalitate elvetiana.

Care este, in cateva cuvinte, filosofia implicarii elvetienilor in activitati umanitare?
Exista in vest, nu doar in Elvetia, o mare simpatie pentru romani. Dorinta si implicarea in activitati umanitare sunt mari. Insa aranjamentele oneroase si coruptia unor oameni politici afecteaza serios imaginea romanilor. Acestea luate in considerare, devine din ce in ce mai grea gasirea unor sponsori care sa fie gata sa sprijine Hilfe fur Rumanien (fundatia elvetiana care finanteaza activitatile umanitare ale Asociatiei umanitare HILF-RO). Romania este o tara frumoasa, cu oameni buni si cinstiti; ar fi insa pacat ca, in cazul opririi acestui ajutor, sa fie pedepsiti cei nevinovati.